Emirul din Buhara

Emirul din Buhara (în rusă Насреддин в Бухаре, transliterat: Nasreddin v Buhare, în uzbecă Nasriddin Buxoroda, în traducere „Nastratin la Buhara”) este un film de comedie sovietic din 1943, regizat de Iakov Protazanov după un scenariu inspirat din romanul Vozmutitel spokoistviia (Возмутитель спокойствия, 1940) al lui Leonid Soloviov și din poveștile populare orientale despre Nastratin Hogea (Nasreddin). Eroul filmului se numește doar Nasreddin, nefiind menționat titlul de hoge⁠(d). Rolul lui Nastratin Hogea a fost interpretat aici de actorul rus Lev Sverdlin⁠(d). Realizat în anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial, filmul prezintă aventurile faimosului erou oriental Nastratin Hogea în orașul Buhara, unde aduce bucurie și speranță oamenilor asupriți și spaimă oamenilor nedrepți și lacomi. Nastratin reușește să achite datoria olarului Niyas și să o salveze de două ori pe fiica acestuia, Ghiuldjan, care urma să devină concubina bătrânului și urâtului cămătar Djafar și apoi a crudului emir. Scăpat prin propria ingeniozitate de la moarte, personajul își continuă drumul prin lume. Filmările au avut loc în Uzbekistan, unde fusese evacuat în timpul războiului cineastul sovietic Iakov Protazonov, ca urmare a apropierii Armatei Germane de Moscova. Emirul din Buhara este ultimul film al lui Protazanov și a devenit unul dintre cele mai populare filme sovietice ale vremurilor sale.